Capitolul “Intamplari cu final neasteptat”:

Iesim afara. Bate un vant puternic, dupa cateva zile de soare naucitor…
Ile “constata” :
-S-a stricat vremea !
-Da, mama, nu mai vine odata primavara aia!… bomban eu.
-Ii dau eu na-na la vantul asta !
-Da-i, mama, sa plece de-aici !
-… Da’ nu ajung la el !
-… La cine, mama ?!
-La vant !
-Aaa, da !… pai si-atunci, ce ne facem ?!… intreb eu, distrata.
-Pai sa-i dea na-na un copil mai mare ! conchide Ile, firesc.

Ile bolboroseste ceva inbtr-o limba necunoscuta noua…
-Ce faci, mama ? Vorbesti in limba piticilor ? o intreb eu.
Ile, foarte incantata :
-Daaaaaaaaa !!!
Din intamplare, chiar atunci incepu si Ioachim sa “vorbeasca” intr-o limba la fel de necunoscuta…
-Uite, mama, zic eu, si Ioachim vorbeste limba piticilor !
-Nuuuuuu ! sare Ile ca arsa, Iochim vorbeste limba bebelusilor !

Pe la 4 luni, primele cuvinteale lui Ioachim…
Eu: - Ce faci, mama, esti bucuros?
El: - Oui!

(Sa nu uitam ca a fost conceput in Quebec…)

Ii povestesc “Hansel si Gretel” si ajung la momentul in care mamica lor vitrega vrea sa-i alunge de acasa pentru ca nu-i iubea :
-Vai, mama, oftez eu, cum o fi asta : sa nu-si iubeasca mama copiii ?!… Eu n-am vazut niciodata asa o mamica rea !
-Eu am vazut, zice Ile.
-Unde, mama ?!
-La bunica…
-Pai si de ce nu-si iubea mama aia copilul ?!
-N-avea chef ! zice Ile, foarte senina…

Ile despre Alba ca Zapada :
-Are parul cabanos… (in loc de ca abanosul)

Scriu un pomelnic pentru Liturghie si ii explic si lui Ile :
-Uite, mami, scriem aici numele noastre ca sa se roage Parintele pentru noi: aici l-am scris pe tati, aici pe tine, aici pe Ioachim…
-Sa o scriem si pe ca Zapada !

Ile se joaca cu o jucarie in forma de gargarita si si-o pune la fundulet. Intervin :
-Nu o mai pune acolo !
O pune apoi la “pasarica”.
-Nici acolo !
-De ce ?
Inghit in sec… Cum sa-i explic sa inteleaga, pe limba ei ?
-Mami, nu o mai pune acolo, ca se supara “pasarica”!
-De ce ?
(Oooooof ! Ce sa inventez ?)
-Pai, nu-i place sa pui jucaria acolo !… Se supara si zboara, si ramai fara pasarica !
Ile ramane pe ganduri dupa o asemenea explicatie. Apoi ia jucaria si o pune din nou la fundulet, zicandu-mi :
-Mami, dar funduletul zboara ?!…

Capitolul “Noi sensuri ale cuvintelor”

Merg cu Ile pe strada si discutam despre o pasare pe care a vazut-o mai demult si o calcase masina.
-Saracuta, mami, uite, nu a fost atenta cand a traversat si a calcat-o masina…
-A facut-o pilaf ! exclama Ile.
Mai sta ce mai sta, apoi:
-A facut-o ton !
-Cum, mami ??!!
-Ton! TON! Ton-ton-ton!

Mai mai, imi zic eu in mintea mea, asta ce-o mai fi ? Vreo interjectie ?! Apoi mi-am amintit ca mancase cu o seara in urma conserva de ton facut bucatele mici…

Tot pe strada.
-Hai, Ile, sa ne plimbam putin !
-De ce ?
-Sa doarma Ioachimu’ !
-De ce ?
-Hai, mami, sa dam o tura si ne intoarcem…
-… Si unde e tura ?!

Si una de-a mea, ca sa fie asa, in familie )

Cum suna “Povestea porcului” cand sunt obosita :
-A fost odata… un mos si… si… o baba. ei erau tare necajiti ca… nu aveau si ei nici un… PURCEL !

Ile la Ioachim :
-Miere ! Miere ! Miere ce esti !
-Miere ? Ii spui “miere” ?! intervin eu. De ce, mami ?… E dulce ca mierea ?
-Daaaaaaaaaa !
-Da’ tu ca cine esti de dulce, Ile ?
-Ca albinuta !!!!

-Oooooooooooooof ! Ileana, daca ai vreun pic stare !!!…
-N-am un pix tare!

Cum “cheama” Ile liftul:
-Liftuuuuuuuuuu’! Liftuuuuuuuuuuuuu’! Vinoooooooooooo!
Ne stie tot blocul cand iesim afara…

De cate ori face cate o traznaie, vine la mine si-mi zice, foarte inimoasa:
-Te-am iertat, mami…

Unde o fi ?… Unde o fi… ?
-Vezi, o dojenesc eu, daca nu ai grija de lucrusoarele tale…
-Pai, sa imi iei alta, mai, mami, mai ! (normal ca a gasit solutia cea mai buna, ea voia alta de cand o mazgalise deja).
-Nu-ti mai iau nici o papusa ! Cand o sa ai grija de jucariile tale, atunci iti iau !… Si nici nu am bani sa iti iau alta “ca Zapada” !
Dar Ile e mandra si nu recunoaste ca ii pare rau dupa ea :
-Lasa caaaa… ma fac eu mare ! Si o sa iau sute-sute de bani si o sa cumpar eu alta “ca Zapada” !
-Heheee, o necajesc eu, pana te faci tu mare… cu ce te mai joci ?
Dar Ile, visatoare :
-… Si apoi ma fac mica la loc !